NU MA PUTETI INVINGE!

Tristetea ma cuprinde

ca un jug ce imi incatuseaza sperantele si visele...

ce sens are sa mai visez...

cand lumina mie luata din inima

si aruncata in zari

de printesele negre ale gandului...

as vrea sa lupt cu picatura de lacrima

ce aluneca lin pe obrazul moale..

dar de ce?

ea tot va cadea...

tot imi va umezi buzele...

iar printesele negre cu lauri de suferinte...

imi vor rade in batjocura...

si vor zambi la vederea acelei lacrimi line...

NU MA PUTETI INVINGE!

lacrimile mele sunt putenice,

si va vor stinge strigatul...

ce va ramane surd sufletului meu...

Si atunci eu voi zambi....

NU MA PUTETI INVINGE!